Grupul Şcolar “C. Brâncuşi” a luat fiinţă la 1 septembrie 1996, ca urmare a Legii nr. 2/1976 şi a HCM nr. 1378/1966 privind înfiinţarea liceelor de specialitate, numindu-se Liceul industrial de construcţii civile. Funcţionează în localul de pe str. Karl Marx nr. 33, devenită Menumorut, împreună cu Şcoala Tehnică de Construcţii care s-a înfiinţat în anul 1962.
Scopul liceelor industriale a fost acela de a forma specialişti cu pregătire medie, buni cunoscători ai meseriilor, cu un larg orizont de cultură generală, care să contribuie activ la buna desfăşurare a procesului de producţie, la locul lor de muncă.
În primii ani a funcţionat cu două clase de liceu, mixte, băieţi şi fetecu o durată a ciclului de şcolarizare de cinci ani. Anul şcolar era împărţit în trimestre, cu câte o zi de practică pe săptămână.
Volumul de ore repartizat pe săptămâni a suferit modificări remarcabile în cadrul liceelor de specialitate faţă de liceele de cultură generală. Media orelor pe săptămână a fost de 30-35. Având în vedere faptul că absolvenţii acestor şcoli primesc diplomă de bacalaureat, obiectele de cultură generală au avut aceeaşi pondere caşi obiectele de cultură tehnică. Pentru obiectele de cultură generală manualele şi programele au fost identice cu cele ale liceelor de cultură generală, respectiv teoretice.
În acest an, şcoala are la liceu, profil industrial, real, uman.
De-a lungul anilor şcoala a fost asigurată cu cadrele didactice necesare pentru predarea obiectelor de cultură generală şi de specialitate, în vederea organizării programului de practică atât în şcoală, cât şi în întreprinderi şi puncte de lucru.
La această dată şcoala este încadrată cu 115 cadre didactice, din care 69 profesori, 20 ingineri, 26 maiştri instructori, toţi calificaţi, cu grade didactice şi cu o bogată experienţă la catedră.
Baza materială a şcolii s-a îmbunătăţit an de an, astfel în anul 1968 s-au făcut demersurile necesare pentru prelungirea corpului vechi al şcolii; s-au amenajat terenurile sportive şi s-a construit o sală de sport. În anul 1977 s-a construit corpul “C” cu 12 săli de clasă şi anexele necesare, în anul 1979 s-a dat în folosinţă corpul “D” cu 12 săli de clasă şi anexe, destinat laboratoarelor şi cabinetelor. Paralel cu acestea s-a asigurat din dotări şi din fonduri proprii, dotarea cabinetelor şi laboratoarelor cu materialele necesare.
În acest moment şcoala dispune de 37 săli de clasă, 7 laboratoare (3 fizică, 2 chimie, 1 biologie, 1 electrotehnică), 3 cabinete de informatică, 2 de matematică, 3 de română, 1 de ştiinţe sociale, 2 de istorie, 1 de geografie, 3 de limbi moderne, la care se adaugă cabinetele de specialitate 9, biblioteca cu 15000 volume, sălile specializate, sala de festivităţi, secretariat, birouri, 3 ateliere şcoală, 2 săli de sport.
Pe lângă preocupările amintite o atenţie deosebită s-a acordat confruntărilor elevilor noştri în cadrul olimpiadelor şcolare unde am obţinut premii şi menţiuni mai ales la limba latină, istorie, geografie, filosofie, limba română, limbi moderne.
Concursurile pe meserii au adus şcolii cele mai multe premii, evidenţiind o bună pregătire teoretică. De la prima ediţie din 1973 şi 1974, când elevii noştri au luat premiul I şi până în 1998, an de an palmaresul acestora a crescut.
La ediţiile următoare situaţia s-a prezentat astfel:
- 1976, Târgu-Mureş premiul I – 3 elevi, II – 4 elevi, III – 2 elevi
- 1977, Constanţa toţi cei 6 participanţi au fost premiaţi
- 1989, Focşani, premiul I – 3 elevi şi marele premiu “Brăţara de aur” la profil construcţii
- la Baia Mare, Reşiţa, Cluj, Suceava, Deva elevii noştri au avut rezulate frumoase.
- în 1994 elevul Morong Gheorghe a obţinut premiul I la construcţii, fiind recompensat de Ministerul Învăţământului cu o excursie în SUA; elevii Duma Adrian – instalaţii şi Szabo Robert au beneficiat de o excursie în Elveţia.
Şcoala este finanţată de la bugetul local în proporţie de 70%. În afara acestor fonduri şcoala mai realizează sume importante din autofinanţare executând prestări de servicii în colaborare cu firme de specialitate din municipiul Oradea şi din staţiunile balneare învecinate Băile Felix şi Băile 1 Mai, renumite pentru apele lor termale şi bazele de tratament.
Cele mai multe prestaţii se realizează în domeniul construcţiilor, a instalaţiilor de termoficare, sanitare şi electrice.
Reparaţiile curente din cadrul şcolii – zugrăveli, vopsitorii, reparaţii la instalaţiile sanitare şi de încălzire – le realizăm cu forţe proprii, elevi, maiştri instructori, în cadrul practicii de specialitate.
Sumele realizate în acest mod, completează necesarul de 30% neacoperit din bugetul local.
Este un centru de execuţie bugetară dintre cele mai mari din judeţ alcătuit din: Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi”, şcolile cu clasele I-VIII “Dacia”, “Decebal” Oradea, Vârciorog, Fâsca, Serghiş, Ineu, Boteaz şi Husasău şi şase grădiniţe din mediul rural. Anual prin centrul de execuţie bugetar se rulează aproximativ 6 miliarde credite asigurate de bugetul de stat şi 1,5 miliarde credite asigurate de Primăria municipiului Oradea.
Sistemul de notare, folosit ca etalon în aprecierea gradului de însuşire a cunoştinţelor şi de clasificare a elevilor în ansamblul clasei a fost acelaşi ca la liceele de cultură generală.
Verificarea cunoştinţelor elevilor în cadrul examenelor a fost prilejuită de mai multe examene, începând cu cel de admitere, care s-a menţinut până în anul 1973/1974, când s-a trecut la generalizarea primei trepte de liceu.
Examenul de bacalaureat a constat din susţinerea unui proiect (parte teoretică, parte practică şi machetă), literatura română scris şi proba orală pentru cei care au luat nota 4 la scris, matematică scris şi oral şi obiectul de specialitate oral.
Liceul a funcţionat în primii doi ani cu câte două clase: de construcţii şi instalaţii, treptat numărul lor a crescut la 4-6 clase şi s-au adăugat alte specialităţi: materiale de construcţii, drumuri şi poduri, exploatări, întreţineri şi reparaţii auto, arhitectură şi sistematizare, electromecanici pentru utilaje în construcţii, mecanic maşini şi utilaje în construcţii.
Paleta meseriilor s-a diversificat tot mai mult, precum şi a formelor de învăţământ.